Avand in vedere ca traim in cea mai proasta din toate lumile posibile, in mod necesar natura vietii (in special a omului) este si ea cea mai proasta din toate posibile. Afacerea vietii socio-biologice este fara scop insa are mereu ca finalitate temporara suferinta.
De ce este omul corupt? Din cauza nevoilor si dorintelor sale egoiste care creeaza contradictii intre oameni in lupta lor pentru satisfactie pe baza unor posibilitati limitate. Regula este ca nimic nu este gratis. Cand obtii ceva pentru binele tau in mod necesar ii furi altuia posibilitatea lui, astfel in condamni la o stare proasta.
Si ai putea sa-mi reclami faptul ca exista oameni buni care nu provoaca suferint altora. Si eu iti spun astfel: acei oameni buni, ei fac bine unui anumit grup, astfel ei nu fac bine celor care sunt inafara acelui grup. Ei sunt totodata rai. Interdependenta lucrurilor cauzeaza coruptia sa fie totala, ca un strop de otrava intr-un pahar de vin, desi otrava este foarte putina ea corupte toata bautura.
Tot ce ai avut, ai sau vrei sa ai ar fi putut fi ale altcuiva, iar acel cineva care nu le are pentru ca le ai tu, el sufera din lipsa lor in timp ce tu esti plictisit de ceea ce ai avut, comod cu ceea ce ai si dornic de ceea ce vei avea in detrimentul altora.
Binele tau este raul altuia. Un sir de lucruri bune creeaza un sir mai mare de lucruri rele. Astfel lucrurile rele sunt predominante, si guverneaza existenta noastra. Nu exista nici o solutie aici, doar o spirala a suferintei, contradictiile nu au finalitate.
Servitutidinea omului fata de nevoi si dorinte este mizeria omului de langa el, si tot asa se resfrange suferinta si durerea ca o boala contagioasa de la un membru al speciei la altul.
Un alt mod de a vedea coruptia totala a omului este prin prisma ambivalentei sentimentelor. Fericirea ta este tristetea altuia, numai prin comparatia lor aceste sentimente pot exista, caci daca nu exista oameni tristi, cum poti masura fericirea? La fel si cu alte sentimente, cum poti iubi pe cineva daca nu dispretuiesti pe ceilalti? Cand ceilalti sunt fericiti in jurul tau in mod necesar vei fi trist si ii vei detesta. Daca ei te vor ura atunci tu te vei iubi, si invers. Cand multe femei te iubesc atunci tu iti vei bate joc de ele, la fel si invers.
Politetea si bunele maniere sunt mastile coruptiei umane, menite sa cosmetizeze uratenia omului ca sa poata sa inchida ochii la propria sa prostie in care se scalda zi de zi.
Absolut toate sentimentele, pana si cele mai frumoase, sunt nascute din coruptia umana. Iar coruptia reiese din slabiciunea vietii, care este ceva nebinevenit in acest univers mort. Slabiciunea vietii este nevoia nevoilor, adica nevoia de consum fara limita, un sistem corupt inca de la aparitie.
Coruptia si suferinta sunt cei doi piloni care sintetizeaza filozofia vietii. Se mentin reciproc pe slabiciune si ignoranta. Omul vrea neaparat sa fie ignorant, o minte nepatata de dubii si resentimente este o minte odihnita si optimista! El (si mai ales Ea) vrea sa se simta bine in propria piele, si sa creada ca merita totul, o viata buna, sa fie iubit(a),etc. Dar cand e vorba de raul facut altora toti se eschiveaza, ca defapt nu e vina lor, dar totul este interconectat, cum sa nu fie vina lor? Faptul ca existi este destul sa creezi suferinta altora, pana si cea mai mica actiune egoista provoaca suferint altora. Dar oamenii sunt ignoranti, pana si cei care citesc asta si se cred mai putin ignoranti sunt la fel de ignoranti. E usor sa te simti exclus din generalizarea asta atunci cand citesti textu asta drept interlocutorul meu, dar defapt nu esti interlocutorul meu, ci cel pe care eu il acuz. Totodata ma acuz si pe mine.
Aceasta slabiciune care caracterizeaza viata in univers este cheia in a intelege atat suferinta cat si coruptia. Selectia naturala cel mai malefic proces la care existenta supune viata, impinge organismul la coruptie si mai mare din partea nevoilor. Procesul selectiei naturale este ignorant la fel ca si omul ignorant care nu se poate prinde de jocurile Naturii cu mintea sa. Omul prost este mereu hedonist, este necesar sa fie sclavul nevoilor, niciodata capabil sa spuna "nu". Satisfactia excesiva a nevoilor si dorintelor provoaca toleranta care apoi provoaca nevoi si mai mari de consum a acelor resurse care provoaca satisfactie, si tot asa. Nu exista nici o finalitate pentru hedonism.
Oamenii divini au fost intotdeauna aceia care au atins un grad ridicat de autocontrol si astfel au putut sa nu fie la fel de sclavi ca oamenii mediocri. Cei precum Isus, Diogene, Buddha, Heraclit si ceilalti ca ei, care au practicat abnegatia au reusit sa castige admiratia omului mediocru care nu putea decat sa viseze la capacitatile lor de autocontrol. Pretul platit pentru autocontrol este sacrificiul de sine iar rasplata este toleranta pentru suferinta vietii. Cel care vrea foarte putin este mult mai liber decat cel care se chinuie zi de zi sa acapareze totul, atat de simplu si totusi atat de greu de practicat sau inteles pentru omul depravat.
Omul mediocru se sprijina de ziduri sa nu cada in depresie. Depresia are o factura de realism, ne aduce aminte de superfluozitatea existentei, devenirii si vietii.
Puteti observa idiotii cum se distreaza zi de zi ca si cum fug de realitatea irelevantei vietii. Fie se ingrop in munca, fie beau si fumeaza pana li se prajeste organismul, fie se fut pana la plictiseala, fie se apuca de hobby-uri retardate sau isi gasesc implinirea prin simbolistica diplomelor sau premiilor. Ce fac ei defapt este sa isi distraga constiinta de la suferinta lor, unii din ei neaga total ca sunt corupti iar altii se lauda ca si cum coruptia ar fi o virtute. Sunt atat de inapti incat nici nu inteleg ideea de sacrificiu de sine, le e frica si sa fie ajutati de cineva.
Sa plang pentru suferinta cuiva care nu e prost incat sa accepte ajutor?
Dar cred ca idiotii nu vor realiza niciodata ideea de sacrificiu de sine, vor ramane in acelasi narcisism copilaresc sado-masochistic. In final ei vor sa sufere, d-aia fac rau celor care incearca sa-i ajute, sunt putrezi pana la maduva, si cateodata se mandresc cu asta. Binele costa, iar ei vor sa se sacrifice altii pentru ei, dar cand e vorba sa se sacrifice si ei iti intorc spatele si pretind ca esti un strain.
Doar curve si idioti... cu suflete total depravate care se pretind culti si civilizati, niste suboameni care isi merita suferinta. Si totusi ce ma atrage la ei, ii urasc si vreau sa sufere si totusi o parte din mine plange pentru ei si vrea sa ii ajute.
Labels: coruptie, natura umana, omenirea, suferinta, viata
Labels: coruptie, justitie, nedreptate, om, putere
Toata justitia impusa este o farsa din partea unui om asupra altuia prin rationalizarea nedreptatii si prin coruptie. Cel ce instaureaza justitia este cel puternic asupra supusului sau, statul asupra cetateanului, stapanul asupra sclavului, biserica asupra credinciosului, si in final universul asupra vietii.
Nu exista nici o egalitate sau bunatate in justitie, doar taxarea libertatii si constrangerea celui slab de catre cel puternic. Dar rolurile sunt mereu schimbatoare, stapanul de azi este sclavul stapanului de maine, si tot asa. Nu a existat niciodata justitia sclavului, doar nedreptatea sa, el este subiectul vointei unui stapan corupt de putere.
Toata putere corupe, si toata coruptia este radacina justitiei. Cum poate fi un om mai liber si mai puternic decat prin a-si submina vecinii? Coruptia omului naste justitia societatilor. Oamenii sunt guvernati doar de vicii, virtutile sunt inafara guvernarii si supunerii. Viciul este expresia coruptiei totale a umanitatii care guverneaza viata si apare transpus in diferitele ideologii politice si sociale, mascat sub denumirea de dragoste pentru justitie si bunatate. Cel mai usor este sa degradezi un inamic prin a-l face sa creada ca esti cel mai bun prieten al sau. O coruptie indelungata care il epuizeaza de orice fel de virtute, asa functioneaza omul asupra vecinului sau. Un om cu virtuti este un om mai mort decat restul.
Intr-o asemenea stare existentiala bunatatea si justitia sunt doar fraze fara esenta, o forma fara fond, catusi si lanturi asupra gandirii.
Din cauza fricii el se refugiaza in orasul protejat de ziduri pentru a scapa de opresia naturii si a elementelor sale.
Isi ridica ziduri in jurul casei sa fie protejat de dusmania si invidia vecinilor sai.
Cand este cuprins de ganduri negative sau asaltat de o problema in viata isi ridica un zid in minte pentru a gandi optimist.
Mereu societatea ridica un zid impotriva indivizilor care o critica.
Orice sistem arunca oamenii nefelositori dupa ziduri pentru a-i tine departe sa nu-l distruga.
Toti au pretentii sa impuna un nou tabu, sa ridice un zid impotriva celor care discuta despre ce nu le place lor.
Zidurile vechi se imbina in peisaj astfel incat oamenii noi nu le pot distinge de realitate. Pentru ei zidurile sunt reale, cand defapt sunt minciuni.
Exista o hipersensibilitate care face pana si cea mai mica sau banala durere insuportabila, care combinata cu particularitatile somato-psihice al organismului duc de la disconfort fizic la suferinta mentala care face pana si cea mai confortabila viata un chin. In acest caz "a gandi pozitiv" este de neconceput....
(somato-psihic este un termen medical care se refera la efectele corpului asupra mintii)
Labels: copii jegosi, copii violenti, homo rapiens, jeg uman, omul ideal, progenitura de animale sadice, violenta impotriva copiilor, violenta in scoala
Tot e cliseul ala irational cum ca copii sunt ingerasi si inocenti. Dar surpriza!.. ei sunt animale sadice la fel ca si restul speciei homo rapiens. Nu doar ca-si sug pulile de la 11-12 ani, dar se si omoara in bataie.
Ce ne arata videoclipul acesta? Natura umana in toata splendoarea ei. Si nu.. nu e vorba de EDUCATIE, e vorba de instinct si agresivitate - natura umana. Oricat am incerca sa educam omul, el va ramane in final acelasi lucru - un produs al naturii si al evolutiei - un animal cu nevoi simple - mancare si sex - toata activitatea sa este bazata pe aceste doua mobile simple ale motivatiei.
Scoala este un fel de gradina zoologica pentru oameni, incearca sa-i faca letargici pentru a se pacifia natura malefica a sa si pentru ca sute de mii de oameni sa poata coopera in zone aglomerate, de exemplu sa munceasca ca sclavii la piramide, sau in uzine, etc.
Cat de fragila este civilizatia, barbarismul este starea de fapt a omului... tragic, dar haios totodata cand vezi cum se promoveaza dragostea in toate ideologiile si religiile. Sa cenzuram violenta la tv.. degeaba, omul este violenta in esenta.
Courtesy of stirile de la ora 5.
